Lumea în care trăim ne oferă suficiente ocazii de a fi obosiți și stresați. De a fi mereu pe fugă și sub presiune. Iar modalitățile de conectare cu noi înșine, oazele de liniște pe care le căutăm, devin din ce în ce mai rare. Dacă o cantitate moderată de stres poate constitui o oportunitate de creștere, atunci când este prelungit sau este asociat cu un eveniment traumatic recent sau din trecut, dezvoltăm ceea ce în literatura de specialitate se numește anxietate. O reacție pe care o dezvoltăm la stresul prelungit și care are un efect negativ asupra vieții, generând adesea comportamente dezadaptative sau chiar probleme de sănătate, cum arată studii recente.
Anxietatea este caracterizată de o stare de continuă de tensiune, încordare şi îngrijorare, chiar dacă evenimentele şi situaţiile în care se află în prezent nu sunt proporţionale cu aceste reacţii. Persoanele cu un grad mai mare sau mai mic de anxietate sunt hipersensibile la relațiile cu ceilalți, au dificultăţi de concentrare şi se tem adesea să nu comită vreo eroare. Această încordarea se manifestă nu doar la nivel psihic, ci şi fizic, printr-o permanentă stare de încordare a muşchilor, iar uneori pot să fie însoțită de palpitaţii, tulburări de respiraţie,modificări de voce sau de puls.
O întrebare care se pune adesea este dacă suntem genetic predispuși la anxietate. Un studiu publicat în 2001 „Journal of Abnormal Child Psychology” arată faptul că anxietatea apare cu preponderență în familiile în care mamele, în special, au un istoric al anxietății, mai ales atunci când aceasta este însoțită și de depresie. Totodată, numeroase studii au aratat ca, în diferite forme ale tulburarii anxioase, cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios, iar la gemenii monozigoți, când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat, într-un caz din două suferă și celălalt de aceleși sindrom, spre deosebire de un caz din șase în cazul heterozigoților.
Alte studii recente asociază problemele generate de stres mai degrabă cu mediul în care am trăit, mai ales atunci când eram copii. Legăturile neuronale care se formează în prima copilărie au mare legătură cu mediul familial în care creștem și ne urmăresc, apoi, toată viața. De aceea, preluarea anxietății de la mamă, de exemplu, este pusă mai degrabă pe seama mediului familial pe care îl crează o mamă anxioasă, decât pe genele pe care le transmite copiilor ei.
Dacă te consideri o persoană anxioasă, întrebarea cu care ar trebui să începi este de când te simți așa. Adesea, se întâmplă să simți că ai această stare dintotdeauna. Dintotdeauna nu înseamnă că te-ai născut cu ea, ci că anumite lucruri care ți s-au întâmplat în primii ani de viață ar fi putut avea un impact semnificativ asupra sistemului tău de valori și credințe. Deși părinții tăi au făcut tot ce au putut pentru a te iubi și a te proteja, gândește-te dacă anumite evenimente te-ar fi putut face să crezi că lumea în care trăiești nu este un loc atât de sigur și că trebuie să fii mereu în gardă.
Chiar și atunci când copilăria pe care am avut-o a fost una lipsită de adversități, traumele pot apărea și mai târziu în viață și ne pot influența semnificativ viața. Fie că vorbim de pierderea cuiva drag sau de separare, de pierderea job-ului sau a casei, de probleme de sănătate sau de accidente sau calamități naturale, toate acestea pot fi situații în care suntem supuși la un stres prelungit, care ne poate afecta viața.
„Mulţi indivizi cu anxietate generalizată relatează că ei s-au simţit anxioşi şi nervoşi toată viaţa lor. Deşi peste jumătate dintre cei care se prezintă pentru tratament relatează debutul în copilărie sau în adolescenţă, debutul survenit după etatea de 20 ani nu este rar”, se precizează în DSM IV.
Dacă vrei să afli care este nivelul tău prezent de anxietate, poți să te testezi aici. Dacă vrei să vezi dacă suferi de o tulburare anxioasă, poți să faci acest test.
Fie că vrei să faci față mai bine stresului de zi cu zi, fie că ești o persoană care se confruntă cu un nivel mai mare de anxietate decât media sau ai trecut recent printr-un eveniment care a adus cu sine o cantitate mare de stres, îți poți îmbunătăți starea participând la un grup terapeutic, uan dintre cele mai potrivite metode pentru anxietate.
În calitate de psiholog cu drept de liberă practică și psihoterapeut sistemic, organizez o serie de workshop-uri de dezvoltare personală, începând din 19 Octombrie, în cadrul Ahimsa Yoga Studio – „Anxietatea si Stresul – Inamicii Vieții Cotidiene”.
Aspecte tehnice: Un grup are nevoie de minim 4 membri pentru a funcționa, limita maximă fiind de 10 membri. Un grup are rezultate când se întinde se întinde pe o perioadă de cel puțin trei luni. Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, primele două întâlniri vor fi organizate sub formă de workshop-uri. Te poți înscrie, aici.
