Există o parte din mine nerăbdătoare Care vrea să danseze, să zboare E luminoasă Îi place la mare Culege pietre Merge desculță Și țese simboluri necunoscute. Dacă se iau după rochia diafană Unii i-ar spune firavă Ei bine, se-nșală....
Cred că arta are un rol foarte important în a ne pune în contact cu teme grele și a ne susține să digerăm subiecte complicate, de care poate ne ținem la distanță, și tare mă bucur că există atât...
În ultimele luni, mi-am amintit mult de mine la 17-18 ani, de curajul pe care îl aveam, luciditatea ușor nebunească, curiozitatea pe care o consider în continuare una dintre cele mai importante trăsături ale mele. Mi-am amintit de pasiunile...
Ieri, cand fetita mea a implinit 7 ani, ma simteam extrem de obosita dupa un weekend plin si niste nopti de nesomn acumulate in aceasta perioada, dar eram decisa sa ii pregatesc un tort, pentru care nu eram deloc...
Wirkshop facilitat de Anca Blaga și Roxana Grigorean-Ștefan, psihoterapeute de cuplu Facem liste lungi de cumpărături, mergem la cursuri pentru pregătirea nașterii sau de puericultură, citim cărți despre somnul bebelușului. Dar câți dintre noi se ocupă și de pregătirea...
Suntem tare supărați/ ofensați de limbajul necorespunzător dintr-o piesă a unei tinere de 24 de ani. Ne deranjează, aparent, că la agresivitate se răspunde cu ură și furie. Suntem pudibonzi, dar din păcate nu suntem doar pudibonzi în ceea...
Trăim o perioadă care ne solicită emoțional pe fiecare dintre noi, într-un grad mai mic sau mai mare, prin restricțiile de spațiu, sociale, prin frica inevitabilă față de boală și necunoscut. Cât și cum facem într-o situație stresantă? Social media abundă în modele aparent pozitive, de persoane care se arată extrem de productive în aceaste vremuri, ceea ce ne poate face să simțim că nu facem destul. Parcă mai mult ca oricând, presinea unui anumit stil de viață își face simțită prezența. Oamenii caută modele, cel mai adesea perfecte, iar acestea livrează strategii de supraviețuire impecabile. Dar oare asta avem nevoie? Multiplele variante de dezvoltare personală și profesională disponibile online ne pot determina să încercăm să benficiem de cât mai multe dintre aceste oportunități, uitând că deja implicăm o cantitate mare de resurse în a ne adapta la această situație. În plus, ne poate părea un moment oportun de a
Anul a început repede, așa de repede și agitat încât simțeam deseori o amețeală. Deși mă implicam doar în proiecte pe care mi le doream, uneori mă simțeam luată pe sus și nu mai aveam timp de organizare, planificare, așezare. Simțeam o nerăbdare și o aglomerare care plutea în aer, pe care nu o puteam localiza foarte clar. Aveam patru călătorii planificate până în mai în țară și în afara țării, iar în lume au început să curgă știrile despre COVID. Am anulat toate plecările, una câte una, eliminând pe rând speranța că situația se va îmbunătăți. La final de februarie am fost invitată la o emisiune la radio să vorbesc despre programul flexibil pentru părinți, dar am sfârșit prin a vorbi despre rafturile goale din magazine. Situația în Italia începea să se înrăutățească, panica deja ajunsese la noi. Pe 6 martie am anulat o plecare în Germania, fără să
Traumele sau amintirile neprocesate ne afectează modul în care vedem lumea și viața, deși aparent aparțin trecutului și nu prezentului. Ele ne fac să trăim pe pilot automat, să avem reacții intense, nepotrivite contextului sau chiar simptome de tip flashback, hipervigilență, probleme cu somnul. Și, deși am vrea să ne bucurăm mai mult de viață, nu reușim. Cum ne influențează amintirile traumatizante, neprocesate? Lucrurile pe care le-am trăit la o vârstă timpurie și pe care nu le-am putut procesa au pus bazele unor credințe limitative despre lume și viață, precum și despre noi înșine: de la frici și fobii precise la lipsa încrederii în sine sau lipsa încrederii în ceilalți, insecuritate, rușine, vinovăție, care se reactivează în contextul prezent automat, deși contextul este diferit. Deși la momentul respectiv au fost adaptative, pentru că nu am avut altă variantă, iar psihicul nostru a făcut ce a știut cel mai bine ca
Moft? Slăbiciune? Stres? Muncă multă? Epuizare? Burnout-ul, recent redefinit de Organizația Mondială a Sănătății, este mai mult decât conținutul și cantitatea efectivă de muncă, este relația și starea noastră emoțională în raport cu munca. Nu este doar stresul în sine, ci este un stres pe care noi nu îl mai putem gestiona, fiind în legătură directă cu resursele persoanei și cu experiențele ei de viață. Pentru a fi diagnosticat cu burnout trebuie să bifezi, în principiu, trei condiții – să te simți epuizat, să te simți rupt emoțional de mediul tău profesional și să ai sentimente de negativism și cinism față de acesta, coroborat cu un randament din ce în ce mai scăzut. Burnout-ul poate afecta orice categorie profesională și poate fi ușor reperat atunci când observăm entuziasm și interes mai scăzut, depresie, cinism, oboseală, plictiseală, descurajare, epuizare emoțională, depersonalizare, lipsa compasiunii și a sentimentului de împlinire profesională. Toate acestea ne
Comunicator
Psihoterapeut
Povestitor la SelfTalks.ro
