”Munca este brățară de aur”, spune un proverb românesc. Dar ce te faci când munca devine o dependență și, ca orice dependență, va avea un rol distructiv în viața ta? Munca poate ajunge să fie o dependență, ca orice altă dependență. Deși este o dependență glorificată, căci cine muncește mult este considerat harnic și ambițios, în esență ea poate fi un mecanism de deconectare de la sine la fel de bun. Căci rolul dependenței este să acopere un gol, iar persoana dependentă nu este niciodată satisfăcută. Astfel, munca va deveni un comportament repetitiv de distragere de la propriile emoții, goluri, probleme. „Starea ei spirituală și emoțională este aceea de sărăcie, în ciuda nenumăratelor reușite și bogății”, spune Gabor Mate în Pe tărâmul fantomelor întunecate, referindu-se la golul interior pe care adicția îl umple. Dacă munca este sau devine o dependență este evident că va lipsi butonul de stop, nu vom