Hai să reflectăm împreună la ce transmit vorbele pe care mulți dintre noi le-am auzit când eram copii și pe care, poate, ajungem și noi să le spunem. Pentru că vorbele crează o realitate, mai ales când vorbim de o lume în construcție, așa cum este cea a copilului.
- Nu plânge! Nu trebuie să plângem!
Ce transmite? Nu este în regulă să fii, trist, rănit, în suferință. Dacă te simți așa (ceea ce, evident, nu poți controla) cel mai bine este să ascunzi asta. Tristețea și suferința nu trebuie să existe.
Cu ce o putem înlocui? Este în regulă să plângi. Plângi cât ai nevoie. Îmi pare rău că suferi. Sunt aici să te ajut.
- Trebuie să zâmbim tot timpul, ești urât când ești supărat/ încruntat
Ce transmite? Nu mă interesează sentimentele tale, prefer să te prefaci decât să te văd supărat. Este mai bine pentru mine să pretinzi că ești fericit decât să fii așa cum ești. Eu nu pot suporta tristețea, așa că e mai bine pentru mine să nu îmi arăți asta. Nu te pot accepta când ești trist.
Cu ce o putem înlocui? Uneori, ne putem simți triști. Este în regulă/ firesc să simțim asta. Sunt aici să te ajut dacă ai nevoie.
- Este rușinos (fie un anumit sentiment, fie o anumită faptă)
Ce transmite? Că trebuie să te ascunzi, că nu este firesc ce faci/ simți. Pentru că eu nu știu cum să reacționez, îți induc un sentiment de rușine și inadecvare.
Cu ce o putem înlocui? Cu tăcere. Sau cu ceva sincer, despre cum mă simt eu.
- Nu avem voie, nu ne face bine să simțim furie, ură, gelozie…
Ce transmite? Că dacă simte aceste lucruri (stări firești în anumite momente ale vieții, de altfel), ceva nu este în regula cu el. Ca să poată fi acceptat, trebuie să își reprime aceste sentimente.
Cu ce le putem înlocui? Cu validarea faptului că toate sentimentele sunt normale și este nevoie să le simțim și să le recunoaștem și că ceea ce putem controla este cum reacționăm la ele (comportamentul).
- Nu e frumos / Nu e normal
Ce transmite? Un șir lung de convenții sociale total nepotrivite pentru un bebeluș, de exemplu. Și mai transmite că eu dețin adevărul absolut și că am nevoie să fii ca mine, nu te pot accepta diferit.
Cu ce o putem înlocui? Mie nu îmi place. Prin acest comportament îi putem deranja pe cei din jur.
- Nu, nu, nu!
Ce transmite? Sunt de părere că e în regulă să îi spui copilului și nu, însă când îi spui asta la fiecare pas ajungi sa îi creezi nu numai o neîncredere mare în el și în tot ce face, ci și efectul de fruct oprit. Tu ai putea să trăiești într-o lume plină de nu-uri?
Cu ce o putem înlocui? Cu alternative. Hai să îți arăt ceva!
- Fii cuminte!
Ce transmite? Fii cum am eu nevoie să fii pentru ca eu să te pot accepta. Nu există copil cuminte, așa că această replică e un mare paradox. Există copii cu diferite temperamente și copii care au învățat, cel mai adesea, să le facă pe plac părinților sau să le fie frică că ar putea să nu le facă pe plac. Copiii, prin natura lor, au nevoie să exploreze, să descopere, să nu stea locului, e modul prin care ei învață.
Cu ce o putem înlocui? Cu libertate supravegheată, când se poate, chiar dacă înseamnă mai mult efort. Cu rugăminte, când se poate – Uite, sunt foarte obosită și aș avea nevoie de liniște. Cu limite clare, când e necesar – Uite, eu cred că asta îți poate face rău. Dacă nu te oprești tu, voi fi nevoit să te opresc eu.
- Dacă nu îmi dai / faci ce vreau eu, voi fi trist(ă) / voi plânge / voi fi supărat(ă)
Ce transmite? Ești responsabil pentru sentimentele mele. Eu nu reușesc să mi le gestionez singur(ă) și nu mă descurc singur(ă) să fiu fericit în general, așa că am nevoie de tine să faci ceva pentru ca eu să fiu fericit, mulțumit, împăcat, satisfăcut.
Cu ce o putem înlocui? Sunt adult și mă descurc să îmi satisfac nevoile și să îmi gestionez sentimentele, când am nevoie știu să cer ajutorul altor adulți.
- Nu meriți!
Ce transmite? Trebuie să demonstrezi, să fii demn de a primi un anumit lucru, sentiment. Tu, prin ceea ce ești, nu ai valoare. Valoarea ta vine doar din ceea ce faci.
Cu ce o putem înlocui? Cu validare: Înțeleg dorința ta. Apoi cu o negociere – Ce ai zice să primești această mașinuță cadou de ziua ta? Sau cu o explicație – Înțeleg că ți-o dorești, dar în acest moment nu consider necesar / nu pot să fac această achiziție / nu consider că îți face bine (a treia bucată de ciocolată).
- Ești frumos/frumoasă. Ești deștept/deșteaptă
Ce transmite? Multă presiune. De fiecare dată când copilul, într-un alt mediu/ context nu se va mai simți la fel de frumos, capabil, deștept, va avea impresia că nu e bun de nimic.
Cu ce o putem înlocui? Ne putem concentra mai mult asupra efortului decât a rezultatului. Îi putem lăuda/ observa (prefer a doua variantă) încercările, perseverența, ne putem concentra asupra unor trăsături specifice și să încercăm să nu cădem în generalizări și lucruri greu demonstrabile.
În încheiere, în loc de de aceste replici, vă reamintesc că îi puteți spune foarte des și făcă niciun risc – „Te iubesc și te accept așa cum ești!”
